Jurnal: Destul de corect

Corectitudinea e armura lașului.

Dacă îi pictezi pe amândoi ca fiind problema, poți pretinde că ai reparat ceva. Chiar dacă tu ai turnat benzina și ai împărțit brichetele.

Dom i-a spus „de-escalare.” Dar știu cum sună un diagnostic. N-a calmat nimic. M-a etichetat.

„Tăios.” „Reactiv.”

Spune-le suficient de des,și până și tăcerea mea devine un act de război.

Dar acum l-am prins. Vrea să fie pacificatorul. Cel respectat. Așa că mă pictează pe mine ca fiind cel crăpat. Artistul „intens” care și-a pierdut perspectiva.

Capcana nu e în ce spun. E în câți dau din cap.